Bucurie intr-un chapati

Turte indiene chapati

Suntem orbi şi proşti mai tot timpul. Ne bucurăm de măreţia turnului Eiffel şi nu ne mai bucură ciripitul păsărelelor. Iubim rochiţa cea nouă care ne binedispune şi nu ne îmbrăţişăm prietenii pentru că nu vrem să le invadăm spaţiul personal. Şi apoi ne descoperim singuri şi trişti pentru că nu avem mai mult, mai mare. Facem shopping când de fapt universul a aşezat lângă noi tot ceea ce avem cu adevărat nevoie. Trebuie doar să întindem mâna şi să culegem. Pentru că lucrurile simple sunt cele care ne fac pe deplin fericiţi.

Am fost crescută la oraş de bunica din partea tatei. La ţară, la cealaltă bunică ajungeam mai rar. Nu-mi plăcea acolo. Fetiţa de la oraş nu se simţea confortabil în praful de pe uliţă, în casa de chirpici cu prispă, în aşternuturile ţărăneşti. Acum mi-am cumpărat propria casă ţărănească şi îmi doresc un cuptor făcut de mâna mea unde să coc pâine şi turte, pizze şi pizzete. Îmi doresc lucrurile pe care acum câţiva ani nu le-aş fi acceptat în ruptul capului. Aveam la ţară şi pâinea cojoasă, şi turtele, şi casa, şi cuptorul. Toate îmi păreau ţărăneşti şi urâte.

Mulţi ani mai târziu, a trebuit să renunţ la jobul la care visau mulţi dintre cunoscuţii mei şi să ajung la capătul pământului, în India, ca să descopăr de cât de puţine lucruri am nevoie şi cât de plăcut este să ai o viaţă simplă. Tot aici am redescoperit şi chappati – turtele indiene care mi-au amintit de cele copate de bunică-mea la ţară. Mi-au plăcut foarte mult, poate şi pentru că au fost o aternativă pentru omniprezentul orez. Deşi îl mănânc cu plăcere, nevoia de diversificare şi-a spus cuvântul. Acum pregătesc turte ori de câte ori am chef de pâine caldă şi bună. Mâinile mele se bucură de masajul oferit de moliciunea aluatului, peste gânduri se lasă cortina, iar casa şi sufletul se umplu de bucuria facerii şi-a coacerii.

Alungă gândurile şi frământă turtele astea simple cu dragoste! Te vor răsplăti cu voie bună.

Echipament necesar:

  • o tigaie (de clătite)
  • un vas adânc pentru frământat
  • un făcăleţ (sau o sticlă de vin cilindrică)
  • o suprafaţă pentu întins aluatul

Ingrediente:

  • 300 g făină
  • 1 lingură de ulei
  • un vârf de linguriţă bicarbonat de sodiu (optional)
  • 1/2 linguriță de sare
  • 150mL apă la temperatura camerei
Se pune făina într-un vas adânc şi se face în mijloc o adâncitură. Se presară sarea şi bicarbonatul. Se adaugă câte un pic de apă şi se amestecă încet cu făina. Se pune uleiul, apoi restul de apă şi se formează aluatul. Se mai poate adăuga câte o lingură de făină astfel încât să se formeze un aluat care nu rămâne lipit pe degete. Se lasă pentru o oră sau mai mult, acoperind vasul cu un prosop curat pentru a împiedica uscarea aluatului. Se întind cu făcăleţul turte rotunde (pătrate, romboide sau diforme) de 2-3 mm grosime şi se coc în tigaia (de clătite) încinsă bine, neunsă cu ulei. Turtele au tendinţa să se umfle la copt şi după dorinţă se pot înţepa uşor cu furculiţa înainte de a fi puse în tigaie. Totuşi, să ai în vedere că aerul cald care umflă turta permite coacera din interior spre exterior a acesteia. Depinde ce-ţi doreşti, turte crocante sau pufoase. Dacă turtele sunt subţiri sau dacă le înţepi (indiferent de grosime) după coacere vor deveni crocante şi nu vor putea fi rulate. În cazul în care dorim să le rulam şi să adăugăm umplutură e necesar să le facem mai grosuţe (2-3 mm), vor fi mai puţin crocante şi se vor îndoi fără să se rupă. Ies cam 12 turtiţe ca cele din imagine. Se servesc calde.

Mi se întâmplă des să nu am răbdare să aştept o oră să las aluatul să se odihnească. Coc turtele imediat şi ies bune, dar pentru un gust desăvârşit e bine să respectăm reţeta. De asemenea, dacă ai terminat cumva bicarbonatul săptămana trecută, nu trebuie să dai fuga la magazin, pentru că se poate şi fără. Iar dacă lipsa făcăleţul reprezintă o piedică, află că de fapt nu este. O sticlă de vin de formă cilindrică (nu conică) poate rezolva problema foarte uşor. O speli, o usuci, o dai cu făină pe toate părţile şi… ai inventat un făcăleţ. Simplu şi la îndemână!

Dacă ai prea mult aluat, nu te grăbi să îl coci pe tot. Turtele nu sunt bune reci. Devin gumate şi se usucă. Poţi fie să le acoperi, fie să le ungi cu unt sau să le reîncălzeşti înainte de a le mânca, dar asta nu le va face mai puţin gumate. Există şi posibilitatea să păstrezi aluatul rămas într-o pungă, la frigider şi să-l coci a doua zi.

Chappati se poate folosi pentru paratta sau ca pâine pentru alte preparate asiatice. Pot fi pufoase sau crocante, mari sau mici, dar sunt întotdeauna delicioase. Pentru a întregi o cină indiană cu savoare veritabilă, le poţi servi alături de un sos de iaurt sărat, ceapă roşie tocată mărunt şi frunze de coriandru. Sau le poţi folosi pentru shaorma făcută în casă, dar şi pentru un mic dejun românesc clasic cu unt şi gem, brânză sau omletă.

Experimentele sunt permise și încurajate!

Ingrediente pentru chappati - turte indiene

Coca pentru chapati

Coca naan (chapati) indian

Turte indiene chapati (teanc)

Turte indiene (roti, naan, chapati)

Turte indiene chapati cu sos de iaurt

Turte chapati cu sos de iaurt

   Garnitura   Gustare   Sos   Vegan   Vegetarian  


Cristi si Adriana

  1. Christiana

    Nu mi-au iesit din pacate. Tari ca piatra si nici nu s-au umflat. Nu stiu de ce. Si arata asa bine aici …..

    Raspunde
    • Adriana

      Stai liniștită, se întâmplă și la case mai mari :)
      Bănuiesc cu au fost prea groase. Ca să se umfle, trebuie sa fie subțirele.

      Raspunde

Spune si tu: